Asezarea la marginea Europei continentale a plasat Romania „in calea rautatilor”, in calea nomazilor stepelor euroasiatice care si-au creat pe aceste teritorii loc de trecere, culoare de tranzit spre Europa Centrala si de Apus. Evident, o asemenea pozitie de „poarta” a avut un mare rol in evolutia structurilor etno-demografice.
Provinciile Romaniei au fost constant supuse unei presiuni din partea „curentilor” asiatici (unguri, tatari, turci) si „curentilor” europeni (central-vestici, nordici, sudici).
Cu toate acestea, omogenitatea blocului etnic romanesc a fost de nezdruncinat.
Populatia de nationalitate romana, inregistrata la recensamantul din 2002 a fost de 19.409.400, fata de 1992 cand a fost de 20.352.795 loc. Numarul romanilor a scazut cu 943.395, fata de 1992.
Un numar de 2 288 781 loc (10,5%) s-au declarat de alte nationalitati la recensamantul din anul 2002, inregistrandu-se scaderi in cadrul populatiei de nationalitate maghiara (de la 7,1% din populatia tarii, in 1977, la 6,6%, in 2002) si evreiasca, precum si cresteri in randul rromilor si a persoanelor de nationalitate turca, ucraineana, ruso-lipoveana si tatara.
In 38 de judete, ponderea populatiei de nationalitate romana este majoritara, iar in 21 dintre acestea si in municipiul Bucuresti populatia romanilor este de peste 95%. Retin atentia judetele frontaliere unde marea majoritate a populatiei o formeaza romanii (peste 80%) cu exceptia judetelor Bihor (66,5%) si Satu Mare (58,5%).
Populatia de nationalitate maghiara este mai ridicata in judetele Harghita (84,6%), Covasna (73,8%) si mai scazuta in judetele: Mures (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%), Salaj (23,1%).
Rromii (tiganii) detin ponderi mai semnificative in judetele: Mures (7,0%), Sibiu (4,2%), Bihor (5,0%), Giurgiu (3,9%), Salaj (5,1%), Calarasi (5,6%), Ialomita (4,1%) si Alba (3,8%).
Persoanele de nationalitate germana sunt in numar mai mare indeosebi in judetele: Timis, Sibiu, Satu Mare si Caras-Severin.
Ucrainenii se afla in numar insemnat in judetele Maramures, Suceava, Timis, rusii si lipovenii in judetele Tulcea, Constanta, Braila, Suceava, iar turcii si tatarii, in judetele Constanta si Tulcea.
Mutatiile mentionate in structura populatiei dupa nationalitate la recensamantul din 2002, comparativ cu 1992, sunt determinate pe de o parte de nivelul diferit al cresterii naturale a populatiei specifice fiecarei nationalitati sau etnii si pe de alta parte de soldul negativ al migratiei externe in cazul unor nationalitati (germani, evrei, maghiari).