Se formeaza atunci cand o masa de aer rece, cu viteza de deplasare mai mare, inlocuieste mai
mult sau mai putin brusc, o masa de aer cald pe sub care patrunde ca o pana obtuza, dizlocand-o spre
inaltime. Masa de aer rece, fiind mai densa prezinta o frecare mai accentuata cu suprafata terestra, care
face ca viteza partii inferioare a penei respective sa fie mai redusa, imprimand masei de aer rece si deci
si suprafetei frontale o forma dinamica asemanatoare cu a unei senile. Panta abrupta a frontului rece,
adeseori chiar in surplomba, forteaza masa de aer cald sa se inalte in straturile atmosferice mai reci,
proces soldat cu un complex de fenomene meteorologice, ce insotesc frontul, dar pe o arie relativ
ingusta, limitata la imediata vecinatate a liniei frontului.
Datorita mecanismului de inaintare a aerului rece, aerul cald poate avea sensuri de deplasare
diferite de-a lungul suprafetei frontale, imprimand frontului atmosferic fie caracterul de anafront, fie de
anafront in sectorul anterior si de catafront in cel posterior. Acest caracter depinde de viteza de
deplasare a fronturilor reci care este sensibil mai mare decat a fronturilor calde.
Fronturile reci care se deplaseaza cu o viteza mai mica, prezinta de-a lungul intregii suprafete
frontale, caracteristicile unor anafronturi, fiind numite fronturi reci de ordinul I.
In schimb, fronturile reci care se deplaseaza cu o viteza mai mare, prezinta caracteristici diferite
de-a lungul suprafetei frontale si anume de anafront in sectorul inferior anterior, iar de la inaltimi de
2000-3000m pe sectorul superior posterior caracteristicile sale devin acelea ale unui catafront. Aceste
fronturi sunt cunoscute sub denumirea de fronturi reci de ordinul II.
Fronturile reci de ordinul I
Au o viteza de deplasare mai redusa, deoarece aerul rece patrunde din flanc sub cel cald, sub
forma unei pene, a carei parte frontala prezinta similitudini cu aceea a unei senile. Linia frontului
intretaie izobarele sub un unghi mai ascutit. Aerul cald se deplaseaza aproape paralel cu linia frontului
si este antrenat intr-o miscare ascendenta pe toata suprafata frontala transformand acest front intr-un
anafront.
Miscarea ascendenta de natura convectiva frontala este foarte puternica, mai ales in partea
anterioara mai abrupta a suprafetei frontale si in fata liniei frontului, unde masa de aer cald dizlocata
brusc spre inaltime, prin racire adiabatica puternica, determina o intensa condensare a vaporilor si
formarea norilor Cumulonimbus de mare dezvoltare pe verticala, din care cad precipitatii sub forma de
averse, insotite de oraje si vijelii. Precipitatiile se produc chiar in fata liniei frontului