Un nou studiu arata ca triburile moderne de culegatori-vanatori au functionat in mod normal in ceea ce priveste egalitatea intre sexe, sugerand ca inegalitatea a fost o aberatie care a luat start odata cu aparitia agriculturii. Stramosii nostri prestorici sunt adesea descrisi ca fiind salbatici, inarmati cu o sulita, insa primele societati umane sunt mai susceptibile de a fi fondate in urma unor principii de egalitate- sustin oamenii de stiinta.
Astfel, studiul arata ca in triburile primitive, barbatii si femeile aveau drepturi egale. Cu toate acestea, alti oameni de stiinta sugereaza ca egalitatea sexuala este o inventie recenta. Mark Dyble, un antropolog care a condus studiul de la University College din Londra, a declarat urmatoarele: „Inca exista ideea conform careia triburile de culegatori-vanatori erau caracterizate de barbati mai dominanti. Insa, am putea sustine, de asemenea, ca aparitia agriculturii este cea care a dat nastere inegalitatii dintre sexe”.
Dyble sustine ca ultimile sale descoperiri sugereaza faptul ca egalitatea dintre sexe ar fi putut juca un avantaj in ceea ce priveste supravietuirea si modelarea umana in evolutia speciei. „Egalitatea sexuala este un aspect extrem de important, care a condus la modificari de organizare sociala, inclusiv de limbaj si in distingerea oamenilor. Este un lucru care nu a mai fost abordat anterior in niciun alt studiu”- sustine omul de stiinta.
Aparitia inegalitatii intre sexe
Studiu a fost realizat pentru a investiga daca societatile de vanatori-culegatori au aratat preferinte mai puternice spre a trai cu membrii familiei sau daca au avut tendinta de a trai doar cu anumite grupe de persoane.
Astfel, studiul sugereaza ca abia in „zorii” agriculturii, atunci cand oamenii au fost capabili sa acumuleze resurse pentru prima data, a aparut dezechilibrul dintre sexe. „Barbatii au inceput sa aiba mai multe sotii si aveau dreptul sa aiba mai multi copii decat femeile. In plus, revolutia agricola face ca barbatii sa isi faca aliante numai cu rude de sex masculin.