Bucovina este probabil cea mai frumoasa regiune a tarii noastre, fiind promovata anual ca o destinatie turistica de top. Lucrurile nu stau atat de roz, insa, in realitate.
In Bucovina, aparitia structurilor de cazare la munte este relativ recenta. Cu exceptia statiunilor Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc (cu Rarau), comunele de munte nu dispuneau, pana in 1990, de veritabile structuri de cazare, cu exceptia catorva cabane care nu corespundeau in termeni de capacitate, confort si securitate, cererii turistice romanesti si straine.
Data fiind cererea turistica, in ultimii ani, mai multe comune montane s-au angajat pe calea unei dezvoltari turistice si, prin urmare, a ameliorarii capacitatii de cazare. In ciuda acestui fapt, anumite structuri de primire sunt inca lasate in paragina, iar densitatea turistica se mentine destul de scazuta.
In sfarsit, printre practicile turistice, vanatoarea, rezervata unui segment redus in perioada regimului comunist, pare sa creasca ca importanta, in ultimii ani. Prezenta tot mai mare a turistilor straini pasionati de vanatoare, este un indicator al atractiei turistice al regiunii.
Problema infrastructurii si amenajarilor reprezinta o latura importanta deoarece exigenta turistilor este in continua crestere. Turistul, in calitatea sa de consumator de servicii turistice, asteapta sa beneficieze de o infrastructura sigura, putin costisitoare si pe tot parcursul anului. Infrastructura turistica a statiunilor Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc este in mare parte invechita.
Dificultatilor tehnice si financiare li se adauga probleme mai complexe legate de perspectiva practicarii unui model de dezvoltare durabila. Impactul asupra peisajului face parte printre primele efecte negative identificate de turist. Daca luam in calcul dimensiunea peisagistica, riscul alterarii imaginii obcinelor, a imaginii satelor de munte, poate avea efecte negative pentru turism mai mari decat degradarile ecologice efective care au loc.
De aceea, se impune o preocupare sporita astfel incat amenajarile efectuate sa fie pe cat posibil adaptate sitului respectiv, topografiei sale, fragilitatii mediului respectiv, gradului de frecventare zilnica si sezoniera etc.