Blog

0 286
Muson
Muson

Musonii sunt vanturi constante, cu regim sezonier, schimbandu-si directia de la vara la iarna, in sens contrar, sub actiunea centrilor de actiune sezonieri. Prin schimbarea pozitiei ecuatorului termic si prin patrunderea alizeelor dintr-o emisfera în alta, rezulta într-o prima faza, musonii ecuatoriali, care se combina apoi cu musonii ce iau nastere între continente si oceane, rezultând musonii tropicali.

Circulatia musonica se dezvolta cel mai intens la contactul între cea mai extinsa suprafata continentala, Asia si întinsele suprafete ce sunt ocupate în zona calda, de catre oceanele Pacific si Indian. Dezvoltarea lor este impiedicata de tarmurile estice ale Oceanului Pacific, ocupate de lanturi montane inalte.

Pe tarmurile Oceanului Atlantic, fenomenul se dezvolta mai slab, cu exceptia coastelor de vest ale Africii, in zona subecuatoriala si ecuatoriala. Musonii se dezvolta si pe coastele estice ale Africii. Slaba dezvoltare a uscatului continental în emisfera sudica, diminueaza circulatia musonica. In emisfera nordica, musonii sunt extrem de puternici, ei continuându-se în zona temperata, ca musoni extratropicali, in special de vara, mai ales pe tarmurile estice ale Asiei si Americii de Nord. O circulatie musonica slaba se dezvolta local între diferite insule si peninsule si întinderile acvatice din preajma.

Schimbarile de directie a circulatiei musonice, se produc la schimbarile anotimpurilor de multe ori având un caracter brusc. In emisfera nordica, vara, anticiclonii subtropicali se deplaseaza spre nord,  inimele subpolare slabesc, marile suprafete continentale se încalzesc puternic, generând minime intense si extinse. Spre aceste minime se deplaseaza curentii musonilor ecuatoriali patrunsi adânc în emisfera nordica.

In Asia de Sud, în Afganistan si Iran se instaleaza o extinsa arie depresionara, brâul de minima ecuatorial este si el deplasat spre nord, unindu-se cu cel asiatic. Braul anticiclonic subtropical este anihilat. Curentii convergenti spre aceasta extinsa minima continentala, pornesc din brâul anticiclonic al emisferei sudice, Anticiclonul Insulelor Mauritius, din Oceanul Indian. Alizeele sudice, în aceste conditii, depasesc Ecuatorul, devenind musoni ecuatoriali oceanici. Intensitatea lor va anula curentii alizeelor de nord-est, ale emisferei nordice.

0 299
Citat Malcolm X
Citat Malcolm X
„Maine voi fi ceea ce am ales astazi sa fiu.” — James Joyce

„Nu lasa viitorul sa-ti strice linistea. Daca va fi nevoie, il vei infrunta cu aceleasi arme ale ratiunii cu care lupti astazi impotriva prezentului.”— Marcus Aurelius

„Daca vrei sa-l faci pe Dumnezeu sa rada, spune-i despre planurile tale de viitor.” — Woody Allen

„Viitorul le apartine celor care cred in frumusetea visurilor lor.” — Eleanor Roosevelt

„Oare cand s-a transformat viitorul dintr-o promisiune intr-o amenintare?” — Chuck Palahniuk

„Nu ma gandesc la viitor, va veni el oricum.” — Albert Einstein

„Viitorul este ceva pe care cei mai multi il iubesc abia dupa ce a devenit trecut.” — William Somerset Maugham

„Partea cea mai buna a viitorului este ca vine in fiecare zi.”— Abraham Lincoln

„Fa azi ce altii nu fac ca sa traiesti maine cum altii nu pot.” — Zig Ziglar

„Viitorul este suma pasilor pe care ii faci, inclusiv a celor mici, ignorati sau luati in ras.” — Henri Coanda

„Multi indivizi din societatea moderna sunt ca barcagiii: trag la vasle, dar stau cu spatele la viitor.” — Henri Coanda

„Tineretea e fericita tocmai pentru ca are in fata ei viitorul.” — Nikolai Gogol

„Viitorul incepe acum, nu maine.”— Papa Ioan-Paul-II

„Astazi e acel ”maine” de care te temeai ieri.” — Mark Twain

„Nu poti avea o zi de maine mai buna daca te gandesti tot timpul la ziua de ieri.” — Charles F. Kettering

„In fata noastra sunt lucruri mai interesante decat cele pe care le-am lasat in urma.” — C. S. Lewis

„Nu poti planifica viitorul pe baza trecutului.” — Edmund Burke

„Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie.” — Regele Romaniei Mihai-I

„Trecutul nu poate pieri, caci viitorul se va naste din el.” — Anatole France

„Cu cat privesti mai departe in spate, cu atat vei vedea mai departe inainte.” — Winston Churchill

0 276
Copil palmuit

Violenta domestica este foarte raspandita in societatea romaneasca. Aceasta se imparte in trei categorii: violenta fizica, violenta verbala si violenta sexuala. In cadrul unei familii, pot apare toate cele trei tipuri de violenta sau doar doua sau unul dintre acestea. Violenta fizica presupune aplicarea de pedepse corporale care, de cele mai multe ori, este combinata cu violenta verbala ce implica aducerea de insulte victimei. Cand vorbim de violenta sexuala in cadrul familiei, facem referire la abuzarea sexuala a membrilor familiei.

Fie ca discutam despre violenta indreptata asupra copiilor din cadrul familiei sau violenta dintre soti, subiectul acesta este cat se poate de actual.

Deoarece violenta domestica este foarte raspandita peste tot in lume, diversi cercetatori au creat teorii cu privire la aceasta tema.

Una din teoriile sociologice cu privire la violenta domestica ii apartine lui Ellen Janosik (1994). Aceasta considera ca diferentele dintre interese si activitati, dintre varsta si sex, precum si inflexibilitatea rolului, sunt cateva dintre cauzele care cresc tensiunea si favorizeaza aparitia violentei in familie.

Tot Ellen Janosik (1994), observa o legatura intre stresul vietii cotidiene si comportamentul violent. Aceasta subliniaza faptul ca un barbat stresat si nemultumit din punct de vedere profesional este mai predispus sa aiba un comportament violent fata de sotie sau de copii sai.

O alta teorie despre violenta domestica este teoria neajutorarii invatate. Autoarea teoriei, Lenore Walker (1979), considera ca aceste manifestari violente sunt transmise intergenerational si ca acest tip de comportament se poate invata in copilarie. Walker se bazeaza pe ideea urmatoare: relatiile dintre sot si sotie sunt observate de copil, iar felul in care sotii se comporta unul fata de celalalt va afecta modul de comportare al copilului si relatiile sale pe parcursul vietii.

Pe langa teoriile despre violenta domestica, un alt lucru care subliniaza amploarea acestui fenomen sunt datele statistice. Conform Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, aproximativ 800 de persoane au murit din cauza violentei domestice intre anii 2004 si 2011. De asemenea, tot in aceasta perioada, au fost raportate aproximativ 82.000 de cazuri de violenta domestica. Insa, avand in vedere ca exista multe cazuri care nu sunt raportate, putem aprecia ca numarul acestor tipuri de evenimente este mult mai mare.

0 244
Dipnoi
Dipnoi

Laurentaeglyphea neocaledonica este o specie de homar din familia glypheidae si singura specie a genului Laurentaeglyphea. Este cunoscuta dintr-un singur specimen, colectat intr-un guyot in Marea Coralilor, dintre Australia si Noua Caledonie. Se crede ca este un pradator cu perceptie in culori, spre deosebire de cea mai apropiata ruda, Neoglyphea inopinata.

Numele stiintific Nautilus vine de la grecescul “nautilos” – navigator, marinar. Nautilii sunt cefalopode, ca si sepiile, calmarii si caracatitele, dar mult diferiti de acestea fiind singurul cefalopod care poseda o cochilie externa dezvoltata, cu o structura unica. Cochilia, care creste dupa un model matematic perfect, are zeci de camere, cu rol hidrostatic. In interiorul cochiliei se afla lichid si gaz, care, printr-un mecanism complicat de excretie si reabsorbtie, permit nautilului sa coboare si sa urce la adancimea dorita. Pe masura ce creste in dimensiuni, isi completeaza cochilia, construind camarute din ce in ce mai mari si sigilandu-le pe cele vechi, in care nu mai incape. De fapt, se muta dintr-o camera in alta mai mare si asemenea cu prima. Fiecare crestere in lungime a cochiliei este insotita si de o crestere proportionala a razei sale, astfel incat forma ramane neschimbata. Traind sub practic aceeasi forma de milioane de ani, (fosilele sale dateaza din Triasic), Nautilul este considerat o fosila vie.

Celacantul (Latimeria chalumnae; Latimeria menadoensis). Ordinul era considerat disparut de la sfarsitul Cretacicului, dar a fost redescoperit in 1938 pe coasta Americii de Sud. Acesta este considerat o specie relicta deoarece pare sa nu se fi dezvoltat in ultimile milioane de ani. Se crede ca celacantul a evoluat in forma actuala aproximativ acum 400 milioane de ani.

Pestele australian cu plamani (dipnoi) Neoceratodus fosteri. Dovezile fosile ale grupului dateaza de acum 380 milioane de ani, in jurul perioadei cind vertebratele superioare incepeau sa evolueze. Fosile ale dipnoiului, aproape identice cu cele ale speciei actuale au fost descoperite in nordul New South Wales, sugerand faptul ca specia a ramas practic neschimbata de mai bine de 100 de milioane de ani, fiind o fosila vie si una din cele mai vechi vertebrate ale planetei.

0 280
Agricultura
Agricultura

Harta economica a Romaniei evidentiaza favorabilitatea formelor majore fizico-geografice pentru cele mai diversificate ramuri ale agriculturii. Suprafetele de campie, deal, podis si munte au un potential agricol ridicat, indeosebi pentru cultura cerealelor, pomicultura, viticultura, cat si pentru cresterea animalelor.
Sa retinem, in acest context, ca la sfarsitul anului 2002 terenurile agricole detineau 14.8 milioane ha (proprietatea majoritara privata – 14.2 mil. ha) din totalul de 23.8 milioane ha (cat detine fondul funciar din Romania).

Aceasta inseamna ca, in medie, fiecare cetatean al tarii beneficiaza de aproximativ 0,670 ha de teren agricol.
Romania dispune de potential agricol care depaseste cu mult pe cel al unor tari puternic dezvoltate economic (S.U.A., Canada, Franta). Astfel, Romania depasea acum 8-9 decenii de 4-5 ori productia Frantei si de 2-3 ori pe cea a altor tari agricole din Europa. Din pacate, in prezent, situatia s-a schimbat.

Relieful, constituit din munti, dealuri si campii (circa o treime fiecare), a permis dezvoltarea unei economii agrare bine diferentiate, respectiv, una de tip montan, de proportii reduse in ceea ce priveste cultura plantelor (sfecla de zahar, cartofi, canepa pentru fuior, legume etc. – in depresiunile intramontane), dar cu o zootehnie dominanta, dezvoltata in principal pe baza pasunilor si fanetelor, alta specifica dealurilor, in care sunt imbinate mai ales agricultura zootehnica cu viticultura si pomicultura si cea specifica campiilor, cu dominarea culturii cerealelor, plantelor tehnice si furajere.

Asezarea geografica a Romaniei pe continentul european a determinat interferenta influentelor climatice estice cu cele atlantice, resimtindu-se si intr-o masura redusa influentele mediteraneene. Climatul temperat continental moderat, nuantat de influentele mentionate, asigura practicarea unei agriculturi variate, din campie si pana in zonele montane inalte.

Situarea tarii intr-o arie de interferenta a trei mari zone bioclimatice – vestica, sudica si est-europeana, la care se adauga efectul zonalitatii verticale, introdus de relief, determina varietatea si complexitatea invelisului de sol. Aproximativ 25% din suprafata tarii (5,7 mil. ha) este acoperit cu molisoluri, larg folosite in agricultura, mai ales ca terenuri arabile; circa 26% este reprezentata prin argiluvisoluri si soluri brune eumezobazice, propice pentru cultura plantelor agricole, pomicultura si viticultura, precum si cele ocupate de paduri si pajisti; circa 21% il formeaza solurile de munte, ocupate de paduri si pajisti si 25% este reprezentata prin soluri cu utilizare variata, in care sunt incluse si intinderile ocupate de apa care constituie importante resurse pentru piscicultura, energie hidraulica si irigatii).

Desi detine un potential remarcabil si premise complexe, agricultura romaneasca contemporana situeaza Romania pe unul dintre ultimele locuri in Europa, sub raportul eficientei. Din unul dintre marii furnizori de produse agricole ai Europei, Romania a ajuns sa importe in ultimii ani, cea mai mare parte a produselor agricole necesare populatiei si aceasta in conditiile unei balante comerciale si a uneia de plati profund deficitara. Agricultura romaneasca cuprinde inca un volum exagerat de forta de munca, de peste 5 ori mai mult decat in tarile U.E.

0 224

Asezarea la marginea Europei continentale a plasat Romania „in calea rautatilor”, in calea nomazilor stepelor euroasiatice care si-au creat pe aceste teritorii loc de trecere, culoare de tranzit spre Europa Centrala si de Apus. Evident, o asemenea pozitie de „poarta” a avut un mare rol in evolutia structurilor etno-demografice.

Provinciile Romaniei au fost constant  supuse unei presiuni din partea „curentilor” asiatici (unguri, tatari, turci) si „curentilor” europeni (central-vestici, nordici, sudici).

Cu toate acestea, omogenitatea blocului etnic romanesc a fost de nezdruncinat.

Populatia de nationalitate romana, inregistrata la recensamantul din 2002 a fost de 19.409.400, fata de 1992 cand a fost de 20.352.795 loc. Numarul romanilor a scazut cu 943.395, fata de 1992.

Un numar de 2 288 781 loc (10,5%) s-au declarat de alte nationalitati la recensamantul din anul 2002, inregistrandu-se scaderi in cadrul populatiei de nationalitate maghiara (de la 7,1% din populatia tarii, in 1977, la 6,6%, in 2002) si evreiasca, precum si cresteri in randul rromilor si a persoanelor de nationalitate turca, ucraineana, ruso-lipoveana si tatara.

In 38 de judete, ponderea populatiei de nationalitate romana este majoritara, iar in 21 dintre acestea si in municipiul Bucuresti populatia romanilor este de peste 95%. Retin atentia judetele frontaliere unde marea majoritate a populatiei o formeaza romanii (peste 80%) cu exceptia judetelor Bihor (66,5%) si Satu Mare (58,5%).

Populatia de nationalitate maghiara este mai ridicata in judetele Harghita (84,6%), Covasna (73,8%) si mai scazuta in judetele: Mures (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%), Salaj (23,1%).

Rromii (tiganii) detin ponderi mai semnificative in judetele: Mures (7,0%), Sibiu (4,2%), Bihor (5,0%), Giurgiu (3,9%), Salaj (5,1%), Calarasi (5,6%), Ialomita (4,1%) si Alba (3,8%).

Persoanele de nationalitate germana sunt in numar mai mare indeosebi in judetele: Timis, Sibiu, Satu Mare si Caras-Severin.

Ucrainenii se afla in numar insemnat in judetele Maramures, Suceava, Timis, rusii si lipovenii in judetele Tulcea, Constanta, Braila, Suceava, iar turcii si tatarii, in judetele Constanta si Tulcea.

Mutatiile mentionate in structura populatiei dupa nationalitate la recensamantul din 2002, comparativ cu 1992, sunt determinate pe de o parte de nivelul diferit al cresterii naturale a populatiei specifice fiecarei nationalitati sau etnii si pe de alta parte de soldul negativ al migratiei externe in cazul unor nationalitati (germani, evrei, maghiari).